{"id":84,"date":"2015-08-21T17:09:16","date_gmt":"2015-08-21T14:09:16","guid":{"rendered":"http:\/\/siret.sat.md\/?page_id=84"},"modified":"2016-11-25T08:34:26","modified_gmt":"2016-11-25T06:34:26","slug":"istoria-localitatii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/sireti.sat.md\/?page_id=84","title":{"rendered":"Istoria localit\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"

Sire\u0163i \u2013 sat de r\u0103ze\u0219i, atestat documentar din 1593, originea numelui e de la r\u00e2ul Siret din Rom\u00e2nia. Conform legendei a fost \u00eentemeiat pe timpul lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt de ni\u015fte viteji pl\u0103ie\u015fi de pe apa Siretului. Printre cei trei viteji care au primit aici, dreapta r\u0103ze\u0219ie a fost \u015fi Simion Dr\u0103ghici, poreclit Ghiholul ( Bivolul) despre care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi numele unei mo\u015fii a satului ,,Ghihol\u201d. Din acest str\u0103mo\u015f se trag vestitele familii de ast\u0103zi ca Ursu, Boaghe, Pahomi, Simion, Ple\u015fca etc. Al\u0163i doi mo\u015fi au drept urma\u015fi neamurile Cauia \u015fi Alexei, ultimii r\u0103sp\u00e2ndindu-se \u015fi in satul vecin Ro\u015fcani. Vatra satului a fost populat\u0103, conform cercet\u0103rilor arheologice, \u00eenc\u0103 cu 3000 ani \u00een urm\u0103 de triburile tiragen\u0163ilor \u015fi se afl\u0103 pe mo\u015fia ,,Bulgari\u201d la locul numit ,,Groapa Fr\u0103sinei\u201d. Aceast\u0103 localitate a fost, probabil, ars\u0103 de \u021b\u0103rani, de aceia locuitorii s-au retras \u00een Fundul V\u0103ii, unde au \u00eentemeiat c\u0103tre 1641 satul Sire\u021bii de Sus, atestat documentar. Aici pe o colin\u0103, sire\u0163enii au zidit o bisericu\u0163\u0103 din lemn, care la 1756 era \u00eengrijit\u0103 de preotul \u015etefan. Biserica din lemn a ars \u015fi la 1780 s\u0103teanul Agapie Ursu, cu banii \u015fi pe cheltuiala sa a zidit o biseric\u0103 din piatr\u0103 cu Hramul ,,Sf. Nicolae\u201d. Aceast\u0103 biseric\u0103 , care este \u015fi ast\u0103zi, a fost zidit\u0103 de me\u015fteri din Ia\u015fi dup\u0103 modelul bisericii \u2013 sor\u0103 ,,M\u0103z\u0103rachie\u201d(1752-77) din Chi\u015fin\u0103u \u015fi este una din pu\u0163inele biserici din piatr\u0103 din satele Basarabiei.<\/em><\/p>\n

Ocupa\u0163ia tradi\u0163ional\u0103 a r\u0103ze\u015filor era agricultura. Dar sire\u0163enii \u00ee\u015fi \u00eendeplineau \u015fi datoria ost\u0103\u015feasc\u0103 de viteji de-ai lui \u015etefan. La 1774 sunt atesta\u0163i 22 de c\u0103l\u0103ra\u015fi \u2013 chihaie \u2013 osta\u015fi gr\u0103niceri, care p\u0103zeau hotarul Moldovei dinspre stepa t\u0103t\u0103reasc\u0103 (Bugeac).<\/em><\/p>\n

Cei mai destoinici sire\u0163eni au ajuns \u00een mari dreg\u0103torii domne\u015fti. Agapie Ursu la 1770, era \u015f\u0103trar domnesc, apoi \u015fi administrator al mo\u015fiei domne\u015fti din Hot\u0103rniceni. Fiul s\u0103u, Constantin Ursu, c\u0103tre 1810 avea rangul de Logof\u0103t domnesc.<\/em><\/p>\n

Ocupa\u0163ia ruseasc\u0103 din anii 1812 \u2013 1918 a schimbat radical destinul sire\u0163enilor. Logof\u0103tul Grigore Ursu, dup\u0103 ce a \u00eendeplinit func\u0163iile de Secretar de Colegiu \u015fi Secretar Gubernial, la 1821 a r\u0103mas f\u0103r\u0103 slujb\u0103 Neamul Ursu \u015fi c\u0103l\u0103ra\u015fii sire\u0163eni au r\u0103mas mazili \u2013 boieri mici f\u0103r\u0103 slujb\u0103, revenind la ocupa\u0163ia r\u0103z\u0103\u015feasc\u0103 de agricultori, fiind nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 \u015fi o parte din mo\u015fia lor r\u0103z\u0103\u015feasc\u0103. Mazilii \u00ee\u015fi purtau cu destoinicie titlul ridic\u00e2nd din r\u00e2ndurile lor dinastii de preo\u0163i, precum: Leca, Cat\u0103nsus, Gorcea, Madan. La 1861 au deschis o \u015ecoal\u0103 a mazililor av\u00e2ndu-l ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor pe preotul Constantin Leca.<\/em><\/p>\n

Fiind a\u015fezat pe \u015fleahul spre Chi\u015fin\u0103u, satul Sire\u0163i a fost ridicat \u00een categoria de centru, de voloste. Zenestva Basarabiei a deschis aici la 1873 o \u015fcoal\u0103 rus\u0103, o po\u015ft\u0103 de cai, un han, depozite, un centru veterinar. C\u0103tre anul 1900 \u00een centrul de voloste Sire\u0163i activau un agronom, un felcer, o moa\u015f\u0103. \u00cen 1906 po\u015fta a fost dotat\u0103 cu telefon \u015fi telegraf, iar de la Po\u015fta Veche din Chi\u015fin\u0103u a demarat construc\u0163ia unei \u015fosele spre Sire\u0163i. Sire\u0163enii erau \u015fi vesti\u0163i apicultori. Alexandru Ursu avea o prisac\u0103 \u00een Ghihol care mai exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Grigore Covercenco a ob\u0163inut medalia de bronz la o Expozi\u0163ie a apicultorilor din Basarabia.<\/em><\/p>\n

In anul 1908 Zenestva a deschis la Sire\u0163i o pepinier\u0103 pentru altoirea vi\u0163ei-de-vie europene care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Sire\u0163enii s-au \u00eengrijit \u015fi de cultura satului, la 1896 repar\u00e2nd \u015fi reconstrunid Biserica \u00een stil rusesc, pentru care lucrare au donat suma de 1025 ruble. <\/em><\/p>\n

C\u0103tre 1910 sire\u0163\u0103nii au construit o cl\u0103dire din piatr\u0103 pentru \u015fcoal\u0103, \u00een care \u00eenv\u0103\u0163au 66 de elevi. \u00cen sat func\u0163ionau 2 mori mecanice, 2 mori de v\u00eent, c\u00e2teva cr\u00e2\u015fme \u015fi b\u0103c\u0103nii.<\/em><\/p>\n

Unirea de la 1918 cu neamul a ren\u0103scut faima r\u0103z\u0103\u015feasc\u0103 a sire\u0163enilor. S-a deschis o \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de 4 clase iar din 1939 \u015fi un gimnaziu de 7 clase. Patria a trimis la Sire\u0163i 11 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. Au fost instrui\u0163i \u015fi 7 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori din r\u00e2ndurile s\u0103tenilor: Sofia, Vera \u015fi Nicolae Tomenco, Nicolae Ermurache, Nicolae Gherciu, Isidor Mura \u015fi Leonid Boghiu.<\/em><\/p>\n

Alexandru Ursu, urma\u015ful Dinastiei Ursu, a fost ales senator \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.\u00a0 <\/em><\/p>\n

Cei mai destoinici sire\u0163eni conduceau Prim\u0103ria satului, precum: Grigore \u0162ig\u0103na\u015f, Gheorghe Darie, Grigore Silivestru, Vasile Moisei, Grigore Darie \u015fi Leonid \u0162ig\u0103na\u015f. <\/em><\/p>\n

Sire\u0163enii erau centru comunal, unde func\u021bionau o Banc\u0103 popular\u0103, oficiu po\u015ftal, centru medical, c\u0103min cultural etc. Economia satului dup\u0103 Reforma agrar\u0103 din 1921 a progresat sim\u0163itor, gospodarii fiind \u00eenzestra\u0163i cu tehnic\u0103 agricol\u0103 , precum: batoze, treier\u0103toare, cositoare, pr\u0103\u015fitoare, toc\u0103toare de nutre\u021b, mori mecanice, oloini\u0163\u0103. S-au dezvoltat mult comer\u0163ul \u015fi me\u015fte\u015fugurile, satul av\u00e2nd 5 b\u0103c\u0103nii, 4 cr\u00e2\u015fme, 3 fier\u0103rii, lemnari, zidari, dulgheri, rotari etc. \u00a0\u00cen perioada sovietic\u0103 (1940 \u2013 90) satul Sire\u0163i ca vatr\u0103 cu tradi\u0163ii r\u0103z\u0103\u015fe\u015fti a degenerat p\u00een\u0103 la dispari\u0163ie. Reformele regimului comunist au avut urm\u0103toarele consecin\u0163e: 115 sire\u0163eni mor\u0163i \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een armata Ro\u015fie, peste 500 s\u0103teni mor\u0163i \u00een anii foametei, 101 s\u0103teni condamna\u0163i, \u00eempu\u015fca\u0163i, deporta\u0163i. Toat\u0103 mo\u015fia r\u0103z\u0103\u015feasc\u0103 a fost pref\u0103cut\u0103 \u00een Colhozul ,,Molodaia Gvardia\u201d apoi ,,Moldova\u201d iar din 1970 \u00een Sovhozul ,,Pavel Tcacencu\u201d. Perioada aceasta are eroii s\u0103i \u015fi realiz\u0103rile. Eroul Muncii Socialiste Maria Tutunaru, cavalerul Ordinului Lenin , \u015etefan Popescu , cavalerii Ordinului Revolu\u0163iei din octombrie:\u00a0 Gheorghe Jalb\u0103, Iacob Sul\u0103, Leonid Boaghe etc. Colhozul a avut fabric\u0103 de vin, ferm\u0103 de lapte, de porcine, de oi, de p\u0103s\u0103ri. Sovhozul s-a specializat \u00een cre\u015fterea vi\u0163ei-de-vie, a fructelor. S-au construit cl\u0103diri publice: casa de cultur\u0103, \u015fcoal\u0103, prim\u0103rie, policlinic\u0103, magazine, o gr\u0103dini\u0163\u0103 etc. Dar satul de r\u0103ze\u015fi nu mai este. Ast\u0103zi Sire\u0163i\u00a0 \u00eencearc\u0103 s\u0103 renasc\u0103, s\u0103-\u015fi recapete istoria, obiceiurile, tradi\u0163iile, credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen anul 1993 s-a revenit la Hramul tradi\u0163ional al satului, la 22 mai, de Sfintul Nicolae de var\u0103. Preo\u0163ii \u015fi enoria\u015fii satului au reparat Biserica ,,Sf. Nicolae\u201d au ridicat o M\u0103n\u0103stire cu Hramul ,,Sf. Iacov Persul\u201d au mai construit o nou\u0103 Biseric\u0103 cu Hramul ,,Sf. Mucenici Mercurie \u015fi Ecaterina\u201d. Organizatorul \u015fi ctitorul acestor constructii de cult este Arhimandritul Profirie. <\/em><\/p>\n

S-a organizat un Cor popular ,,Doini\u0163a\u201d condus de profesoara de muzic\u0103 Svetlana Rebeja, care a dus faima satului \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare. S-a editat \u00een anul 2000 Istoria satului Sire\u0163i , autor fiind profesorul de istorie Nicolae Olaru, care \u00een anul 2003 a inaugurat \u015fi un Muzeu al satului. S-a renovat Casa de cultur\u0103, care sub conducerea lui Valeriu Puiu r\u0103m\u00eene un centru cultural important al satului. Satul e condus de primari activi precum: Vasile Carter\u0103 \u015fi <\/em><\/p>\n

Pavel Rebeja. Dintre sire\u0163eni se eviden\u0163iaz\u0103 noi personalit\u0103\u0163i marcate, precum: Iosif Goan\u0163a \u2013 doctor \u00een \u015ftiin\u0163e biologice, Alexandra Cann(Bleandur\u0103) \u2013 Director al SA ,,Artima\u201d \u015fi exmintru al Economiei \u015fi Comer\u0163ului \u00een guvernul Ciubuc, Pavel Puiu, exviceministru al Ap\u0103r\u0103rii, <\/em><\/p>\n

Tatiana Heghea \u2013 interpret\u0103, Stepanida Pohomi \u2013 interpret, etc.\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

Satul Sire\u0163i de ast\u0103zi \u015fi-a schimbat mult \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea…<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sire\u0163i \u2013 sat de r\u0103ze\u0219i, atestat documentar din 1593, originea numelui e de la r\u00e2ul Siret din Rom\u00e2nia. Conform legendei a fost \u00eentemeiat pe timpul lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt de ni\u015fte viteji pl\u0103ie\u015fi de pe apa Siretului. Printre cei trei viteji care au primit aici, dreapta r\u0103ze\u0219ie a fost \u015fi Simion Dr\u0103ghici, poreclit […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-84","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/84","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=84"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/84\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":670,"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/84\/revisions\/670"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sireti.sat.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=84"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}